Flacara arzand: Ziua Educatiei Nationale

sâmbătă, 5 iunie 2010

Ziua Educatiei Nationale

Ziua de 5 iunie a fiecarui an, inclusiv aceasta, imi duce gandul departe..., departe..., cu multi ani in urma. Sa tot fie... 23... Sau poate 27... :) Cand am absolvit ciclul gimnazial, ori cand am pasit, cu emotii si sperante, pe drumul catre adolescenta. Atunci am intalnit-o pe cea care a constituit pentru mine un adevarat model, in viata, atunci am intalnit-o pe cea pe care am considerat-o "a doua mama", pe cea care mi-a indreptat sufletul spre taramul literar, cea care ne-a invatat sa invatam... "cartea din scoarta-n scoarta", sa stim "buchea" / slova cartii...
Din lacul amintirilor am cules picaturi de cristal care, printr-o minune, s-au transformat in... Flori... Sunt Florile ce-si anina zambetul de seninul unui cer de iunie, precum sufletul unui copil ce-si intinde manutele spre intaia sa descoperire: firul de iarba, surasul si voiosia unui pui de vrabie... Sunt Flori pe care i le daruiesc, virtual, celei ce ne-a fost alaturi, la bine si la rau, precum o Mama, noua, celor ce ne-am deschis aripile spre carari de vis, cu fruntile mangaiate de doruri, ganduri nerostite inca...
Intr-un tarziu, cu totii ne vom intoarcem cu gandul spre trecut(sau ar trebui s-o facem!), simtind nevoia de a saruta Mana care ne-a indrumat pasii, uneori chiar apostrofandu-ne, de multe ori laudandu-ne, simtim nevoia de a (re)auzi glasul celei ce ne sfatuia sau - de ce nu?!? - ne certa. Parinteste, nu in altfel!
Este vorba (desigur, ati ghicit! Aveti... 100 de puncte, din partea mea! :) ) despre diriginta / dirigintele care marcheaza, la un moment dat, existenta vreunui elev...
Este vorba - da! - despre fosta mea diriginta si profesoara de romana, ROVENTA VALERIA, pe urmele pasilor careia doresc sa calc, mai ales in plan profesional. Putin, marturisesc, am reusit, dar pana la final?!?... Pana atunci - "La Multi Ani!" si multe zambete si flori sa va dezmierde, doamna diriginta, sufletul de dascal devotat!
Dumnezeu sa va binecuvanteze tot gandul bun, toata lucrarea cea buna!
Sanatate si numai impliniri!
P.S. Aceleasi ganduri bune le adresez tuturor dascalilor adevarati, devotati!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

STRÂNGERE DE FONDURI. AJUTOR UMANITAR III

STRÂNGERE DE FONDURI. AJUTOR UMANITAR III Doamne, ajută! Mă numesc Nicoleta Enculescu, locuiesc în București și sunt licențiată în Filologie (specializarea Română - Franceză), cu Studii Aprofundate în Etnologie și Folclor, precum și licențiată în Teologie Ortodoxă (specializarea Didactică Ortodoxă), cu Studii de Masterat în Comunicare și Comuniune Eclezială în Spațiul Ortodox Eclezial. Predau, în învățământul preuniversitar de stat (gimnazial și liceal) din 26 octombrie 2003, cu o întrerupere în perioada 01.09.2012 - 31.08.2015, când am fost operată și nu am mai putut să merg deloc. La Concursul Național de Titularizare, am avut, în 2005, nota 7,70, în 2008 - nota 7,60, în 2013 - nota 8,57, în 2019 - nota 7,82. Din păcate, în luna aprilie a anului 1998, am avut un accident (am căzut pe scară, aveam o lipsă de calciu, mi s-a făcut rău exact când coboram scara, și m-am lovit la coloană, s-au tasat vertebrele și s-a prins nervul sciatic între vertebre), soldat cu Pareză de SPE și SPI - nerv sciatic, membrul inferior stâng, Hernie de disc L5-S1. Din cauza parezei, am forțat piciorul drept, sănătos, însă a avut de suferit genunchiul, la care am fost operată în 2008. În 2010, am fost operată de Hernie de Disc, iar în 2012 și 2014, am fost operată pentru Triplă artroză subastragaliană și supraastragaliană, precum și pentru fractură de astragal. În 2005, am fost diagnosticată cu Nodul Tumoral Hipofizar, situat pe glanda hipofiză. În 26 ianuarie 2012, mi-a murit tatăl, la doar două săptămâni după prima operație pentru Triplă artroză subastragaliană și supraastragaliană. Acum, pe 6 septembrie 2021, a murit mămica mea - Raiul meu pământesc, ACASĂ al meu, ființa care și-a sacrificat sănătatea pentru mine, care m-a iubit ca pe lumina ochilor săi... În concluzie, am rămas singură... Ca să pot ajunge undeva (la medicul de familie, la farmacie, la magazin), am nevoie să apelez la taxiuri și la cunoștințele și prietenii mei care au mașini. Dar prietenii și cunoscuții mei nu mă pot ajuta tot timpul, din păcate, pentru că au și ei familiile lor, au problemele lor, au serviciile lor... De ce mă deplasez cu ajutorul taxiului? Pentru că mă sprijin în două cârje, nu pot să merg pe distanțe prea mari, pe jos, pentru că am dureri, nu pot urca și coborî în și din mijloacele de transport în comun, nici la metrou nu pot ajunge... Nici la biserică... Urmăresc TRINITAS TV, când e sărbătoare și duminică. Am nevoie de ghete ortopedice, fără de care nu pot păși, locuiesc la curte și am nevoie de lemne și de cineva care să mă ajute la spartul lor, am nevoie de o sobă de teracotă nouă, pentru că cea existentă este veche, de dinainte de 1989, și scoate fum. Am nevoie de butelii, pentru aragaz (una pe lună). Am nevoie de medicamente (doar două medicamente mi se compensează, restul trebuie să le iau la liber). Am nevoie de ajutor... Ca să-mi cumpăr ghetele ortopedice, să-mi pot plăti facturile de curent electric, să-mi cumpăr toate medicamentele, pentru ridicarea sobei, pentru lemne... Dar și pentru a depăși această perioadă neagră din viața mea... Sunt singură și cu sufletul pustiit... De ajutor am nevoie și pentru a publica. Scriu poezii și proză, chiar și proză personalizată, proză pentru copii. Am participat la concursuri literare și am luat premii și mențiuni. Dau meditații la limba și literatura română, pentru elevii claselor a II-a - a XII-a, pentru cei ce se pregătesc să susțină Evaluarea Națională și examenul de Bacalaureat, pentru cei ce se pregătesc să susțină examenul de admitere la facultate (Litere, Teologie Ortodoxă, Academia de Poliție). Meditațiile, dat fiind virusul și faptul că am tumora hipofizară, le voi face online. Vă rog să distribuiți acest anunț tuturor celor ce mă pot sponsoriza, tuturor celor ce au nevoie de meditații la limba și literatura română. Vă mulțumesc frumos! Mai multe despre mine puteți afla de aici: https://flacaraarzand.blogspot.com/search/label/Strangere%20de%20fonduri.%20Ajutor%20umanitar.II , https://www.facebook.com/Str%C3%A2ngere-de-fonduri-Ajutor-umanitar-105323367731726/?ref=pages_you_manage , de-aici: https://www.facebook.com/Nicoleta-Enculescu-1644908492247240/?ref=pages_you_manage , de-aici: http://flacaraarzand.blogspot.com/ , https://www.facebook.com/enculescu.v.nicoleta/ . Am un cont, deschis pe numele meu, Enculescu Nicoleta, la BRD: RO59BRDE441SV99444804410 . Vă doresc un sfârșit de an bun, cu sănătate și spor în toate! Vă doresc un An Nou, 2022, cu sănătate, pace și bucurii senine! LINK: http://flacaraarzand.blogspot.com/2021/12/strangere-de-fonduri-ajutor-umanitar-iii.html

Atentionari! Importante!

Conform legilor Uniunii Europene, trebuie să informați vizitatorii din statele Uniunii Europene în privința cookie-urilor utilizate și a datelor colectate pe blogul dvs. De asemenea, în majoritatea cazurilor, respectivele legi impun să obțineți consimțământul.

Am adăugat pe blogul dvs. o notificare ce oferă explicații despre utilizarea de către Google a anumitor cookie-uri Blogger și Google, inclusiv utilizarea cookie-urilor Google Analytics și AdSense, și a altor date colectate de Google.

Vă revine responsabilitatea de a confirma funcționarea și afișarea acestei notificări pe blogul dvs. Dacă folosiți alte cookie-uri, de exemplu, dacă adăugați funcții ale unor terțe părți, este posibil ca această notificare să nu funcționeze. Dacă includeți funcții de la alți furnizori, e posibil să se colecteze informații suplimentare de la utilizatorii dvs.

Aflați mai multe despre această notificare și responsabilitățile ce vă revin.

Setările HTTPS au fost modificate. Toți vizitatorii pot să vă vadă blogul printr-o conexiune criptată accesând https://flacaraarzand.blogspot.com. Linkurile și marcajele existente către blogul dvs. vor funcționa în continuare. Aflați mai multe.

Blogger nu mai acceptă OpenID. E posibil ca setările și comentariile OpenID existente să se fi modificat. Aflați mai multe.

Psiholog Ortodox: http://psihologortodox.ro/

http://psihologortodox.ro/
"Avem deosebita placere sa va anuntam un proiect social al bisericii noastre - Biserica Spitalului ORL din Bucuresti - proiect condus de catre Parintele Rica Berbece.

Este vorba despre acordarea, in mod gratuit, a unor sedinte de psihoterapie ortodoxa, dupa modelul cartilor de psihoterapie ortodoxa aparute la Editura Sophia precum si la alte edituri cu orientare ortodoxa.

Cu aceasta ocazie, avem rugamintea,daca se poate, sa sprijiniti, acest proiect al bisericii, prin postarea unui anunt pe pagina dvs de facebook, cu site-ul www.psihologortodox.ro, pentru a fi reperat usor de persoanle care au nevoie de acest fel de servicii. Multumim frumos!

Doamne ajuta!"
(Mihaela Popa)

POVESTEA MEA

POVESTEA MEA...

În urma unui accident suferit în aprilie 1998, produs prin cădere de la același nivel, m-am lovit la coloană, în căderea pe treptele unei scări, când plecam de la serviciu spre casă. O banală căzătură (mai aveam doar două trepte de coborat!), dar cu consecințe dintre cele mai... grele și neplăcute. Astfel, în urma internărilor în spitalele bucureștene (Militar Central, Bagdasar-Arseni, Colentina, Municipal), am fost diagnosticată cu:

- Pareză de S.P.E. și S.P.I. – nerv sciatic, membrul inferior stâng;

- Dicopatie lombară L4-L5 si L5-S1, faza III / stadiul III;

- Discartroză cervicală C5-C6, cu sindrom iritativ;

- Sindrom coadă de cal.

Nu se știe din ce motiv, în 2005, am fost diagnosticată, la Institutul „Parhon” din București (doamna dr. Adina Ghemigian), și cu MICRONODUL TUMORAL HIPOFIZAR LATERAL STÂNG, SECRETANT DE PROLACTINĂ, care nici acum (ultima internare: decembrie, 2012) nu a scăzut, ci are aproximativ 0,50 cm / 0,50 cm. Pentru care trebuie să urmez tratament medicamentos cu DOSTINEX (alt medicament – BROMOCRIPTINA – nu pot suporta, mi se face extrem-extrem de rău).

Din cauza mersului dificil, stepat, toată greutatea preluând-o membrul inferior drept, sănătos, în martie 2008 am suferit o intervenție chirurgicală la genunchiul acestuia, pentru CONDROMALACIE GRAD II CONDIL FEMUR INT. PLATOU TIBIAL ARTICULAȚIA GENUNCHIULUI DREPT, PLICĂ SINOVIALĂ SUPRAPATELARĂ GENUNCHI DREPT. Iar în ziua de 23 februarie 2010 am fost operată pentru Hernia de disc de la nivelul L5-S1, prin NUCLEOPLASTIE PERCUTANĂ, DECOMPRESIE MECANICĂ A NUCLEULUI PULPOS.

Spitalizările, medicamentele, tratamentele, ghetele ortopedice speciale cu arc și plăcuțe de fier / întăritoare pe laterale, pentru a-mi susține gleznele, asupra cărora nu am control din cauza parezei, costau și costă o avere. Nici mai mult, nici mai putin. Pentru unii, suma ar fi mică, totuși, însă pentru mine – enormă. În condițiile în care se ridica cu mult peste 800 RON lunar.

Pentru a putea contribui la cheltuielile casei, pentru a nu stagna în procesul devenirii de sine, pentru a culege, din nou, din Nectarul Vieții, m-am hotărât să nu mai fiu o povară pentru cei dragi ai mei. Pentru că sufereau și ei, alături de mine, pentru că... se certau. Da! Se certau! Și eu tânjeam după liniște, după pacea aducătoare de senin, frumos și bucurii. Nu-mi doream să ajung a cerși pe la colț de stradă, ori prin curțile bisericilor, ale mănăstirilor, o bucată de pâine ori vreun leuț. Nu! Nu suportam gândul acesta!

Încurajată și plină de speranță (datorită OUG 102/1999, modificată în 2002 şi 2005; datorită Legii 448 din 6 decembrie 2006), am susținut și susțin examene, pentru a fi numită, prin repartiție, la muncă. Munca la catedră. La scoală. În învățământul preuniversitar de stat. Activitate la care tânjeam încă de pe vremea când eram elevă, la Școala 169, și mă uitam lung, foarte lung la scara profesorilor, pe care mă imaginam urcând veselă, purtând, sub braț, faimosul catalog aducător de lacrimi și de bucurie. În urma obținerii unor rezultate care mi-au permis să fiu repartizată (note de 7,60; 7,70; 6,00; 5,80; 5,75; 5,60; 9,12; 8,12), am fost încadrată ca profesor. Profesor calificat, dar suplinitor. Încadrată pe perioade determinate. Uneori chiar obligată să-mi dau demisia (de către conducerile instituțiilor de învățământ, întrucât acestea nu doreau să aibe profesori care să predea doar jumătate de normă, așa cum Legea prevedea, să aibă, în colectiv, profesori cu handicap locomotor...)...

M-am bucurat de reușite, am plâns când atingeam pământul, însă mă ridicam mereu, mergeam mai departe, tot mai departe. Înaintam.

Prezentul – pentru mine - e dur, urât, negru...: Casa de Pensii pe raza căreia domiciliez m-a somat să-i returneze suma primită, ca „pensie necuvenită”, pe 3 ani în urmă. În valoare de nu mai puțin de 123.770.000 lei vechi.

Hm! „Pensie necuvenită”?!???

Până în martie 2010, am avut gradul II de invaliditate (cu pierderea, „în cea mai mare parte, a capacității de muncă”, după cum atestă unele Certificate medicale de încadrare în grad de invaliditate, fără nicio indicație expresă, la rubrica „Recomandări profesionale”, cum că nu aș avea voie să muncesc – cum se făcea odinioară, in primii mei ani de după accident – ) și gradul accentuat de handicap locomotor. Grade stabilite în urma atâtor și atâtor investigații medicale, în servicii de specialitate, aflate în spitale de renume. Acum, Casa de Pensii își vrea banii (care sunt cât 3-4 averi), trimițându-mi somație după somație, Tribunalul Municipiului București și Curtea de Apel catalogând ca „nefondate” acțiunile mele de solicitare a ștergerii debitului instituit în sarcina mea. Sau, cel puțin, a diminuării acestuia, funcție de context, de costuri (medicamente, costuri, tratament). Plus că, din luna mai a anului trecut (2012), această Casă de Pensii a Municipiului București mi-a mai adus o ”veste”, printr-o somație în care mi se aduce la cunoștință că mai am de returnat către ea, tot ca ”pensie necuvenită”, suma de 52.360.000 lei vechi, pentru perioada 1 septembrie 2010 – 31.12.2011, deși, de la 1 octombrie 2011 pânș la 31.12.2011 am avut o jumătate de normă, așa cum prevede Legea (am deciziile de repartiție, de la Inspectoratul Școlar, respectiv adeverință de la Grupul Școlar la care am predat, ce atestă acest lucru).

În luna ianuarie 2012, am fost operată pentru TRIPLĂ ARTRODEZĂ SUPRAASTRAGALIANĂ ȘI SUBASTRAGALIANĂ, iar pe 1 iunie 2012, am mai fost operată pentru FRACTURĂ DE ASTRAGAL, glezna stângă fiindu-mi îndreptată și fixată la 25 de grade cu ajutorul a 4 șuruburi și 2 scoabe, cu sârme, în prezent neputându-mă deplasa decât prin casă, cu ajutorul cârjelor.

Nu am serviciu, pentru că nu mă poat deplasa, am o pensie foarte mică (de 282 de lei noi) și îmi este necesară, pentru deplasarea prin casă și prin curtea casei, o pereche de ghete ortopedice speciale, care se fac pe comandă, precum și – urgent – de 5 fiole de Hyalgan, pentru infiltrații în articulația genunchiului drept, operat în 2008, mai ales că, de anul trecut, din ianuarie, de când am făcut prima operație, tot am sărit și sar în piciorul relativ mai sănătos, care a început – din nou – să ”scârțâie”, să mă doară...

Dar cu ce să le cumpăr? De unde bani? Casa de Pensii are întâietate, nu? Doar o singură fiolă de Hyalgan costă 150 de lei noi, Dostinexul costă 130 de lei noi (compensat) + celelalte medicamente... Plus că și mama îmi este bolnavă, fiind diagnosticată cu diabet zaharat insulino-dependent, hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică dureroasă, osteoporoză, este operată de două ori de hernie de disc L5-S1, are reumatism articular acut etc., afecțiuni pentru care trebuie să ia o groază de medicamente care nu sunt tocmai ieftine...

Tatăl meu, Vasile, a murit anul trecut, la doar două săptămâni de la prima operație, pe 26 ianuarie...

Trebuie să fac o serie de investigații – în luna februarie -, printre care și un RMN, pentru evaluarea herniei de disc, însă acesta este foarte-foarte scump.

Aș vrea ca povestea mea să aibă, totuși, un final cu lacrimi de bucurie, nu cu lacrimi de tristețe. Mă puteți ajuta? M-ați putea ajuta? Cel puțin trimiteți acest mesaj și cunoscuților dumneavoastră, poate se va găsi cineva cu posibilități financiare și cu inima mare, care ar dori ș ar putea să mă ajute. Vă mulțumesc respectuos!

Vă rog, iară și iară: dați-mi o mână de ajutor, am nevoie de ea!

Aceasta este povestea mea...,

NICOLETA ENCULESCU, strada Călugăreni, nr.3, sector 3, cod poștal 031528, oficiul poștal 77, e-mail: enculescunicoleta@yahoo.com,

- LICENȚIATĂ ÎN FILOLOGIE, SPECIALIZAREA ROMÂNĂ – FRANCEZĂ, promoția 1999 (media examenului de Licență: 8,25);

- STUDII APROFUNDATE DE ETNOLOGIE ȘI FOLCLOR, promoția iunie 2002 (media examenului de disertație: 10,00);

- PREMII I și MENȚIUNI obținute în urma participării la diferite concursuri literare naționale și internaționale (Franța), în perioada 2000 – 2012;

- POEZII și ESEURI, REPORTAJE – apărute în diferite ziare, reviste, săptămânale, în perioada 1992 – 2000, 2009, 2010 („La Datorie”, „Observatorul Militar”, „Opinia Națională”, „Metrobus”, „Cruce și Înviere”, „Buletinul parohiei Buna-Vestire” din sectorul 4 al Bucureștiului; revista „ASTO”), precum și în volumul antologic „Lampadeforii” (Editura MOREL, București, 2001);

- VOLUM PROPRIU DE POEZII FLACĂRĂ ARZÂND (Editura UNIVERSITARĂ, București, 2009), apărut în urma decernării Premiului Special pentru încurajarea debutului editorial, acordat de Fundația „Vâlcea 1”, prin președintele său, domnul Emilian Frâncu. (cu notificarea: premiul era acordat pentru publicarea unei alte lucrări, finalizate, dar care necesita o sumă uriașă – 37.000.000 lei vechi -, de care nu am de unde să fac rost. Este vorba despre lucrarea intitulată SPIRITUALITATE ȘI ARTĂ ORTODOXĂ ÎN COMUNA COSTEȘTI, JUDEȚUL VÂLCEA)

- LICENȚIATĂ ÎN TEOLOGIE ORTODOXĂ, SPECIALIZAREA DIDCATICĂ, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” – Bucureşti, promotia 24 iunie 2012 (media examenului de licență: 8,62).

V Ă M U L Ț U M E S C pentru înțelegere și pentru ajutor!

Să vă dăruiască Bunul Dumnezeu, Preasfânta Treime, Măicuța Domnului, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioara Maria, toți Sfinții sănătate și bucurii binecuvântate!

Sa aveti un Nou An binecuvantat!

Fie ca Anul Nou, ce sta sa-si ridice fruntea din adancul Sperantei, primindu-ne cu bratele deschise la pragul cumpenei fermecate dintre el si Anul cel Vechi, sa-si reverse, intr-o ploaie binecuvantata, harurile peste noi toti, daruind, fiecaruia, Slava lui Dumnezeu!

Sa ne binecuvinteze Domnul Dumnezeul nostru cu pace, sanatate, bunatate, intelegere, credinta, bucurii si implinirea tuturor bunelor doriri, in fiecare clipa a vietii noastre, iar Maicuta Domnului, Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu si Pururea Fecioara Maria, ceea ce vindeca cu har neputintele noastre, ceea ce e grabnica ajutatoare si potoleste intristarile noastre, ceea ce a zis "Eu sunt cu voi si nimeni impotriva voastra!", ceea ce este grabnica ascultatoare, dimpreuna cu Sfantul Ierarh Vasile cel Mare, sa ne ocroteasca etern!

Numai bine, tuturor!!!

Scara, de Monahul Teofan

- din volumul IV al ”Filocaliei” tradusa in limba romana de Parintele Dumitru Stanioae
- in traducerea monahului Agaton

Scara

”Mai întâi, rugăciunea preacurată pornește,
Dintru care o anumită căldură se ivește.
După aceea, e străina și sfânta lucrare,
Apoi lacrima dumnezeiască a inimii izvorăște.
După ea, o pace dinspre mulțimea gândurilor toate,
Dintru care a minții curăție odrăslește,
Cu vederea tainelor celor preaînalte
Și-n negrăit chip, după aceasta, o strălucire străină,
Iar din ele, a inimii nedestăinuită lumină
Și de aici, mai departe, desăvârșirea nesfârșită.
Că treapta aceasta are o lățime nețărmurită,
Măcar că dintr-un stih e doar alcătuită.

X

Așa la începutul scării, pe cea mai de jos treaptă,
Numai curata rugăciune vedem că se arată.
Dar ea este de foarte multe feluri
Și pe acestea toate, de-ai vrea să le numeri,
La mare lungime cuvântul s-ar întinde.
Același lucru să-l cugeți despre toate, iubite.
Dar dascăl în ele e numai cercarea mai sus de cuvinte.
Scara ce crește spre vârf, într-un chip atât de ciudat,
E o zecime de trepte, o înviorare a vieții în chip minunat,
O zecime de trepte ce veștejește viața din suflet.
Că unul din purtătorii de Duh, zice nouă așa:
Cel ce nu ostenește aici viața s-agonisească,
Cu deșartă nădejde să nu se amăgească
Pre sine, că pre aceasta dincolo o va lua.
Zece trepte, filosofia-ndumnezeirii,
Zece trepte, rodul scripturilor toate,
Zece trepte, descoperirea desăvârșirii,
Zece trepte, înspre ceruri urcate,
Zece trepte ce fac să vedem pe Dumnezeu.
Scara prea scurtă ne pare, luată întru lungul său.
În inimă, însă, cu ea de va face omul cercare,
O bogăție neîncăpută-n lume pentru el va afla,
Un izvor dumnezeiesc, izvorând străină viață.
Că scara aceasta nu este o învățătură măreață.
Bine e măsurile sale, fiecare să-și vadă în gând,
Scara cea cu zece daruri cu luare aminte privind.
De socotești că statornic stai și tu pe ea,
Spune-ne pe care din trepte tu te descoperi a sta,
Spre folosire și nouă, celor ce suntem departe de ea.
Însă, de vrei să înveți de preț despre acestea ceva,
Lasă gria de lucrurile toate,
De cele fără de rost, cât și de cele binecuvântate.
Că fără lepădarea de griji nimic nu poți învăța.
Și doar din cercare, nu dn vorbă vine această cunoștință.
Iar pentru ținerea de minte îți dau acum spre știință
Cuvântul acesta, păstrat de la Sfinții purtători de Dumnezeu,
Deși el cu greu va pătrunde până întru auzul tău.
Cel ce nu se alfă pe vreuna din treptele ce s-au amintit,
Sau nu totdeauna spre acestea cu gândul s-au străduit,
În clipele morții lui și în cumpăna de răposare,
Va fi de spaimă cuprins, cu tremur de-nfricoșare,
Și străin nu va fi de groaza din urmă cea mare.
Stihurile mi s-au sfârșit într-un cuvânt înfricoșat,
Dar e de mare folos dacă așa s-a întâmplat.
Că cei ce nu se căiesc și nu fac cele bune,
Dintre care primul sunt eu, sărman de mine,
Pricină mare au să se teamă, precum se cuvine.
Iar cel ce are urechi de auzit, să audă bine.
Auzi și înțelege și tu, cel ce pre acestea le-ai scris.
Cum de ai îndrăznit acestea de le-ai zis,
Om care nu ai din ele nimică,
Cum de nu te-ai temut să înveți despre ele fără frică?
N-ai auzit oare de Zan și de cele ce el a pătimit,
Când a cutezat să ridice chivotul cel dumnezeiesc?
Că nu spre învățătura altora în chipul acesta grăiesc,
Ci ca pre mine însumi mai greu să mă osândesc,
Cunoscând cununile înalte ale celor ce se nevoiesc
Și cum numai eu, întru toate, singur de rod mă lipsesc.”

De Inviere (II)

"Jertfa si moartea pe Cruce a Domnului nostru Iisus
Hristos ne determinã sã vietuim în asa fel încât omul cel vechi
al pãcatului sã fie rãstignit împreunã cu El, ca sã nimiceascã
trupul pãcatului pentru a nu mai fi robi pãcatului (Romani
VI, 6). De vom muri împreunã cu Hristos, credem cã vom si
vietui împreunã cu El (Romani VI, 8). Dacã suntem pãrtasi
mortii Lui, vom fi pãrtasi si Învierii Lui si întru înnoirea vietii
vom umbla.
Sã purtãm, asadar, grijã de ochiul cel lãuntric al
cugetului nostru, cãci, dacã el este curat, tot trupul este curat,
dacã el este luminat de lumina lui Hristos, viata întreagã va fi
luminoasã, va fi izvor de luminã, de liniste si bucurie pentru
toti semenii nostri. De aceea, nimeni sã nu rãmânã în întristare, sã fim cu purtare de grijã fatã de bãtrânii nostri, de cei aflati pe patul suferintei, de cei nevoiasi si fãrã ajutor, de copiii greu încercati, întristati de lipsa dragostei si ocrotirii pãrintesti, pentru ca sã gustãm si sã ne îndestulãm din izvorul bunãtãtii si al bucuriei ceresti.
Hristos Cel Înviat, cu harul, cu iertarea si cu iubirea Sa, sã vã cuprindã si sã vã lumineze sufletele si viata.
Împãrtãsindu-vã cel mai sfânt si bogat îndemn ce
adevereste existenta noastrã în Lumina lui Dumnezeu, Vã
întâmpinãm cu bucuria mesajului crestin:
HRISTOS A ÎNVIAT!"
Sã dãinuim în Luminã, lãsând, în urma noastrã, luminã din lumina sufletului
nostru!
Pace, sãnãtate, bucurii binecuvântate si împlinirea tuturor bunelor doriri!

De Inviere (I)

Îi voi cita pe Înalt Preasfintitul Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei si pe Înalt Preasfintitul Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului:
"Dumnezeu sa va invesmanteze viata cu multa lumina, sa va daruiasca pace in suflet, sa va ocroteasca familia, pruncii, ogorul si tot ce va este drag.
Iubirea fata de toti sa va umple de inviere, deoarece cine nu iubeste pe fratele sau ramane in moarte, iar noi stim ca am trecut din moarte la viata, pentru ca iubim pe frati, dupa cuvantul Sfantului Ioan Evanghelistul.
Bucurati-va intru Domnul! Raspanditi bunatate in jur! Fiti purtatori de inviere!
Marturisiti tuturor ca Hristos a inviat!" ;

Cartea lui Iov

CAPITOLUL 19
Iov în necazurile lui se mângâie cu nădejdea învierii.

1. Atunci Iov a început să vorbească şi a zis:
2. "Câtă vreme veţi întrista voi sufletul meu şi mă veţi zdrobi cu cuvântările voastre?
3. Iată a zecea oară de când mă batjocoriţi. Nu vă este ruşine că vă purtaţi aşa?
4. Chiar dacă ar fi adevărat că am păcătuit, greşeala mea este pe capul meu.
5. Iar dacă voi vă faceţi tari şi mari împotriva mea şi-mi scoateţi ochii cu ticăloşia mea,
6. Să ştii că Dumnezeu este Cel ce mă urmăreşte şi că El m-a învăluit cu laţul Său.
7. Dacă strig de multa-apăsare, nu primesc nici un răspuns; ţip în gura mare, dar nimeni nu-mi face dreptate.
8. El a astupat calea mea, ca să nu mai trec pe ea, şi a acoperit cu beznă toate drumurile mele.
9. M-a dezbrăcat de mărirea mea şi mi-a smuls cununa de pe cap.
10. M-a dărâmat de jur împrejur şi sunt în ceasul morţii şi nădejdea mea a scos-o din rădăcină ca pe un copac.
11. Aprins-a împotriva mea mânia Sa şi m-a luat drept duşmanul Său.
12. Hoardele Sale sosesc grămadă, îşi fac drum până la mine şi pun tabără de jur împrejurul cortului meu.
13. A depărtat pe fraţii mei de lângă mine şi cunoscuţii mei îşi întorc faţa când mă văd.
14. Rudele mele au pierit, casnicii mei au uitat de mine.
15. Cei ce locuiau împreună cu mine şi slujnicele mele se uită la mine ca la un străin; sunt în ochii lor ca unul venit din altă ţară.
16. Chem pe sluga mea şi nu-mi răspunde, măcar că o rog cu gura mea.
17. Suflarea mea a ajuns nesuferită pentru femeia mea şi am ajuns să miros greu pentru fiii cei născuţi din coapsele mele.
18. Până şi copiii îmi arată dispreţ; când mă scol, vorbesc pe seama mea.
19. Toţi sfetnicii mei cei mai de aproape mă urgisesc şi aceia pe care îi iubeam s-au întors împotriva mea.
20. Oasele mele ies afară din piele şi nu mi-au mai rămas tefere decât gingiile.
21. Milă fie-vă de mine, aveţi milă de mine, o, voi, prietenii mei, căci mâna lui Dumnezeu m-a lovit!
22. De ce mă prigoniţi cu urgia lui Dumnezeu şi nu vă mai săturaţi de carnea mea?
23. Cât aş vrea ca vorbele mele să fie scrise, cât aş vrea să fie săpate pe aramă.
24. Să fie săpate pe veci, cu un condei de fier şi de plumb, într-o stâncă!
25. Dar eu ştiu că Răscumpărătorul meu este viu şi că El, în ziua cea de pe urmă, va ridica iar din pulbere această piele a mea ce se destramă.
26. Şi afară din trupul meu voi vedea pe Dumnezeu.
27. Pe El Îl voi vedea şi ochii mei Îl vor privi, nu ai altuia. Şi de dorul acesta măruntaiele mele tânjesc în mine.
28. Iar dacă ziceţi: Cum îl vom urmări şi ce pricină de proces vom găsi noi în el?
29. Temeţi-vă de sabie, pentru voi înşivă, când mânia va izbucni împotriva greşelii voastre. Şi atunci veţi învăţa că este o judecată!"

De Anul Nou. "La multi ani!"

Anul Nou - cu sanatate,
Domnul: sa va dea de toate,
Pace si mantuire,
Mult dorita fericire.

Visul sa vi se-mplineasca,
Binele sa va rodeasca.

S-aveti spor, indestulare
Si un suflet mare-mare.

Domnul sa va ocroteasca,
In veci, pe toti, sa va iubeasca!
Amin.

La multi si frumosi ani!

D-ra Nicoleta Enculescu - studenta - anul al II-lea, Facultatea de Teologie Ortodoxa "Justinian Patriarhul" Bucuresti, specializarea Didactica;
- profesor suplinitor calificat de limba si literatura romana in invatamantul preuniversitar de stat;
- http://www.flacaraarzand.blogspot.com
- https://www.facebook.com/enculescu.v.nicoleta

Sfantul Efrem Sirul - Imn la Nasterea Celui Bland

Sfântul Efrem Sirul ne îndeamnă în imne de o rară frumuseţe şi profunzime spirituală cum să petrecem sărbătorile de acum:

"Aceasta e noaptea împăcării; nimeni încruntat şi întunecat să nu fie în ea; în această noapte care dă pace tuturor nimeni să nu ameninţe şi să nu facă tărăboi!

Aceasta este noaptea Celui Blând; nimeni să nu fie amar şi aprig în ea! În această noapte a Celui Smerit nimeni să nu fie trufaş şi mândru!

În această zi a iertării nimeni să nu-şi răzbune vreo greşală! În această zi a bucuriei să nu împărţim dureri!

Aceasta este ziua care a deschis rugăciunilor noastre uşa înaltului cerului. Şi noi să deschidem uşile noastre celor ce ne-au greşit şi ne roagă de iertare.

În această zi în care Domnul a toate a venit la robii Săi, să se plece şi stăpânii în iubire spre robii lor!

În această zi în care Cel Bogat a sărăcit pentru noi, să-l lase şi bogatul pe cel sărac să ia parte la masa lui!"

Dumnezeu să ne dăruiască tuturor un praznic binecuvântat şi plin de roade şi împliniri duhovniceşti!

Cu drag,

Pr. Daniel.

Ganduri de inceput de an universitar (2010/2011). Indemnuri de minte si de suflet

"A cerceta înseamnă a cunoaşte izvoarele teologiei, dar şi a te ancora şi în prezentul misionar al bisericii, şi de a te pregăti de viitor. Anul în care intrăm se află sub două puncte cardinale. Primul reprezintă anul Crezului în care suntem şi care ne aminteşte că teologia trebuie să fie mărturisitoare. Aşa au făcut-o Sfinţii Părinţi şi aşa trebuie să ne străduim să o facem şi noi. Anul 2011 este un an închinat, de către Sfântul Sinod, Sfintelor Taine ale Botezului şi ale Cununiei" (Preacucernicul Părinte Profesor Decan, Dr.Ştefan Buchiu, Facultatea de Teologie Ortodoxa "Justinian Patriarhul" - Bucuresti).

"Niciunui tânăr din învăţământul profan Scriptura nu este cel dintâi şi cel mai important obiect de studiu. De aceea sunteţi cu totul privilegiaţi. Voi sunteti samanta cea buna, care a avut sansa sa cada pe pamantul cel bun: Facultatea de Teologie, si toata lumea asteapta rodul lor. Se vorbeşte că vor veni vremuri când oamenii vor părăsi învăţătura sănătoasă şi vor căuta învăţători după poftele lor, care să le gâdile urechile. După cum ştiţi, au apărut multe învăţături, multe ideologii foarte frumoase, care gâdilă urechile ascultărilor. De aceea, un alt privilegiu este acesta de a vă forma într-o facultate teologică, unde în mod necesar vi se predă învăţătura sănătoasă şi unde sunteţi feriţi de învăţăturile acestea stricătoare de suflet" (Preasfinţitul Varlaam Ploiesteanul, Episcop-Vicar al Patriarhiei Romane).

1 Corinteni, capitolul XIII, versetele 1/6

1. De as grai in limbile oamenilor si ale ingerilor, iar dragoste nu am, facutu-m-am arama sunatoare si chimval rasunator.

2. Si de as avea darul proorociei si tainele toate le-as cunoaste si
orice stiinta, si de as avea atata credinta incat sa mut si muntii, iar
dragoste nu am, nimic nu sunt.

3. Si de as imparti toata avutia mea si de as da trupul meu ca sa fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseste.

4. Dragostea indelung rabda; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieste, nu se lauda, nu se trufeste.

5. Dragostea nu se poarta cu necuviinta, nu cauta ale sale, nu se aprinde de manie, nu gandeste raul.

6. Nu se bucura de nedreptate, ci se bucura de adevar.

(1 Corinteni XIII,1-6)

Primind o iconiță și binecuvântări de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al B.O.R.

sâmbătă, 5 iunie 2010

Ziua Educatiei Nationale

Niciun comentariu: